Turismul arădean văzut prin ochii noștri

Un studiu publicat de Institutul Național de Statistică în 2016, ne spune că, în anul 2016, în jur de 50 000 de turiști străini au vizitat Aradul. Dacă facem o comparație cu județele din vecinătate, observăm că județul Bihor a fost vizitat anul trecut de aproximativ 67 000 de turiști străini, Timișul și Clujul de aproximativ 100 000.  Locurile fruntașe sunt ocupate de București cu peste 1 milion de turiști străini, Brașov cu aproape 180 000, Sibiu cu aproape 143 000 și apoi clasamentul continuă cu Cluj, Timiș și așa mai departe. În clasamentul respectiv, Aradul este pe locul 13 în topul preferințelor turiștilor, într-o ușoara creștere față de anul anterior. Dacă doriți să aruncați un ochi, puteți vedea harta și studiul de care vă povestim aici.

În luna iulie am participat, la invitația Consiliului Județean, la prima ediție a „Zilei Turismului Arădean”. Credem că este important ca înainte să vă povestim cum a decurs acest eveniment să vă prezentăm o scurtă analiză a situației actuale, așa cum o înțelegem noi. Avem în vedere plusurile și minusurile pe care le are orașul nostru ca poziționare geografică, patrimoniu cultural, istorie, dar și ca nivel de promovare și interes în legătură cu potențialul său turistic.

Din punctul nostru de vedere, poziția Aradului în clasamentul de mai sus este una decentă, depășind județe ca de exemplu Maramureșul (cu bisericile din lemn) și Tulcea (cu Rezervația Biosferei Delta Dunării), cu ale lor obiective incluse în patrimoniul UNESCO, cu atât mai mult cu cât turismul este un domeniu care, aparent, ani la rând nu a fost considerat o prioritate pentru orașul nostru și nici acum nu suntem siguri că este, dar despre asta mai povestim cu alte ocazii.

Desigur, să-ți propui să aduci turiști într-un oraș cu majoritatea clădirilor centrale și chiar monumente istorice care te atenționează că „pica tencuiala” sau ornamentele, poate să fie o nebunie. Însă, aparent ei vin oricum și atunci, ne întrebăm, de ce să nu-i primim cum putem mai frumos?! De ce să nu transformăm orașul ăsta într-unul în care să-și dorească să revină?! De ce să nu ne îngrijim orașul și să-l transformăm cu adevărat într-un oraș cu care să ne mândrim și în care să ne facă plăcere tuturor să locuim?! De ce? De ce? De ce?

Cu toate întrebările acestea în minte am făcut o scurtă analiză a activității Arad Free Tours de la începuturile sale, undeva în anul 2013… dorind să ne amintim cine sunt cei care ne vizitează, de unde vin ei și să vă împărtășim și vouă. A fost un exercițiu util și fain pentru noi și sperăm că așa o să fie și pentru voi.

Ne-am amintit cu bucurie de oamenii de toate felurile care ne-au căutat dornici să descopere poveștile Aradului și ne-am gâdilat puțin mândria recitind frumoasele review-uri lăsate de o parte dintre ei pe TripAdvisor. Dați un ochi aici.

Ne-am amintit astfel că turiștii care ne vizitează sunt majoritatea tineri care sunt în trecere spre alte zone ale țării și se opresc de la câteva ore până la una-două zile prin Arad. Lor li se alătură o parte însemnată de oameni care vin să descopere sau să redescopere locurile de unde au plecat ei în tinerețe sau părinții, bunicii sau străbunicii lor. Suntem bucuroși de fiecare dată când putem să trăim alături de ei emoția pe care o provoacă o astfel de călătorie în care își descoperă rădăcinile. Apoi, o altă categorie sunt cei care vin cu Erasmus sau în diferite schimburi de experientă cu Inspectoratul Școlar sau la școlile din Arad. Mai avem și delegați pe la firmele multinaționale din Arad care au descoperit orașul cu noi.

Țările din care vin sunt multe și diverse. Prin proiectul Arad Free Tours ne-am plimbat împărtășind poveștile orașului cu turiști veniți din Germania, Austria, Belgia, Finlanda, Italia, Grecia, Spania, Norvegia, Franța, Portugalia, Croația, Marea Britanie, Polonia, Slovenia, Danemarca, Estonia, Ungaria, Republica Moldova, Serbia, Elveția, Olanda, Turcia, Israel, Liban, Iordania, SUA, Canada, Brazilia, Qatar, Myanmar, Japonia, Africa de Sud, Australia și din România, bineînțeles.



Revenim la ce spuneam la început și vrem să întărim faptul că Aradul, deși nu e considerat un oraș turistic, are tot mai mulți turiști. Subliniem acest aspect fiindcă noi credem că e bine să conștientizăm cu toții și să ne ocupam de ei așa cum ne place și nouă să fim tratați atunci când mergem în concediu.

Un grup de 50 de elevi și profesori veniți cu programul Erasmus+ la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Pecica au vizitat orașul alături de Arad Free Tours.

 

Mario Csipai și Eugen Rogojan, fondatorii Arad Free Tours alături de Prof. Dr. Sergio Bajay de la Universitatea din Campinas – Brazilia, venit în Arad să descopere orașul de unde au plecat bunicii lui peste ocean.

Ghizi Arad Free Tours ghidează și pe „Săgeata Verde” trenul istoric vechi de 100 de ani care circulă în Podgoria Aradului.

 

Vladimir Cristea, cel mai tânăr ghid al Aradului la un tur mai special alături de cunoscutul speaker american Larry C. Farrell şi soția acestuia. Dl. Farrell este expertul numărul 1 la nivel mondial în domeniul cercetării practicilor antreprenoriale și este autorul mai multor cărți pe teme de antreprenoriat și totodată un om care i-a cunoscut personal pe toți marii antreprenori ai lumii (Bill Gates, Steve Jobs, Michael Dell, dl. Honda, etc.) pentru fundamentarea cercetărilor sale.

Vlad Crișan, ghidul nostru vorbitor de franceză la o plimbare cu un grup de francezi.

Ne place când orașul nostru e vizitat de turiști din locuri îndepărtate. Aici suntem alături de Hitomi Kondo din Fukushima, Japonia.

Vladimir și Mario cu un grup de francezi din Bretania.

Un tur de seară cu voluntari EVS din Italia, Spania și Franța.

Cristina Bordoiu

About Cristina Bordoiu

Absolventă a Colegiului Național „Moise Nicoară” a fost olimpică națională la istorie, dar a ales să urmeze facultatea de arhitectură de interior din cadrul Universității „Ion Mincu” din București. După absolvire a revenit pe meleagurile natale într-o vacanță, dar vacanța s-a prelungit, au trecut 8 ani și acum nu mai vrea să plece. Revenirea a adus cu ea redescoperirea orașului natal, dar de data asta cu ochii și gândirea analitică a unui arhitect și dorința de a face o schimbare în bine. În prezent lucrează ca designer de interior și îi place să creadă că transformă locuințele oamenilor în „oaze de bucurie”. Își dorește mult ca și orașul natal să devină o astfel de oază, așa că sprijină cu tot ceea ce știe orice inițiativă care i se pare utilă și, în același timp, analizează și critică formele fără fond, fiindcă printre lucrurile care o enervează teribil se numără ignorarea priorităților și pierderea de vreme.

Lasă un răspuns