Top 5 cladiri din Arad care nu mai exista

Pentru ca ne plac topurile si nostalgia, sa ne aruncam ochiul critic si asupra unor cladiri pe care cel mai probabil nici nu ni le amintim, dar am fi vrut sa le avem si azi prin oras sau macar sa avem in locul lor niste bancute si copaci, daca tot nu s-a construit nimic acolo…:

  1. Gara Veche
Sursa: Aradul de Altadata

Sursa: Aradul de Altadata

Nu, aici nu ne referim la actuala gara. Fie vorba intre noi, nici asta nu se afla la prima tinerete, cu toate ca in ultimii ani tot i-au facut upgrade-uri (la Arad e la moda botox-ul; cine stie cunoaste). Constructia a fost finalizata în 1911-1912, dar înainte a mai existat o gara construita in 1858, copycat dupa cea din Oradea de pe vremea aia.

Daca ne uitam la poze, vedem ca a fost mult mai modesta decât cea actuala, si ca marime si ca stil. În doar 50 de ani de existenta, când transportul feroviar înca era în scutece prin zona asta, s-a dovedit a fi prea mica pentru mega-traficul de la începutul secolului XX.

Asa ca haverii nostri unguri s-au hotarat sa faca una mai noua si mai flashy, cu caramida aparenta aurie, sa nu mai investeasca si-n vopsea, copycat dupa cea din Szeged.

Mai târziu, Partidul a adaugat si un bloc de locuinte, lipit de cladirea garii, sa aiba oamenii muncii cât mai putin de mers din apartament la peron. Astfel s-a distrus cu succes si aerul sofisticat si burghez al cladirii, dar noi ni-s navetisti, nu artisti.

  1. Vechea biserica catolica*

000-tablou-1849-bombardarea-pietei-avram-iancuSituata pe locul actualei biserici catolice de pe Bd. Revolutiei, cladirea era doar una din multele biserici catolice din Imperiu cu turnulet lunguiet. Nu impresiona prin arhitectura, pentru ca deja barocul era overrated, dar mai ales, datorita proportiilor sale reduse, nu inspira frica de Dumnezeu. În plus, biserica ortodoxa aflata doar la câteva strazi distanta avea DOUA turnuri! Atunci, fratii catolici din ordinul Minoritilor si-au scos banii de sub saltea, din banci, din cutiile milei, din donatii, din cerseala de la bugetul local si au construit „CATEDRALA” pe care o putem vizita si astazi. Asa au luat sfarsit cei 150 de ani de existenta a vechii biserici.

*Legenda spune ca biserica catolica este o cacofonie social acceptata.

  1. Gara Electrica

Gara Electrica AradHipsterii se pot mandri ca am avut si noi Electric în Arad before it was cool. Fara falsa modestie, trebuie sa recunoastem ca orasul nostru a facut multe chestii inainte sa devina mainstream, gen transport pe cale ferata electrificata. Aproape 50 de ani, ruta de pe Drumul Vinului (Arad- Radna- Pâncota) a fost singura de acest tip din România. Abia în 1965 s-a ambitionat „Ceasca” si a introdus curentul la trenurile din sud, iar în 2007 Starbucks-ul.

Acest electric clastle mic si cochet, a carui macheta super nereusita se afla acum în Piata Podgoria, a fost distrus în anii 70, împreuna cu casa de alaturi. Motivul a fost vizita Primului Barbat din Stat, al carui simt artistic rafinat nu a fost gadilat suficient de tare de aceste vechituri. Prin urmare, în locul Garii se afla acum un minunat rondou de pietris de cea mai înalta calitate, cumparat nu demult cu mii de euro din bani de împrumut. Unii oameni inca mai au impresia ca acolo este statie de tramvai. Cat despre casa alaturata, a fost inlocuita cu cladirea cunoscuta drept „Eurostil”, desi magazinul cu acelasi nume a dat faliment de vreo 10 ani.

  1. Casa turceasca
Sursa: Ujj, Janos, Arad - tortenelmi varoskalauz, Alma Mater Alapitvany, Arad, 2001, p. 32

Sursa: Ujj, Janos, Arad – tortenelmi varoskalauz, Alma Mater Alapitvany, Arad, 2001, p. 32

Odinioara am avut si noi o casa turceasca, nu asa de impunatoare ca cea din Lipova, but still better than nothing. Se afla în actuala Piata Heim Domokos, zona Boul Rosu pentru necunoscatori. A fost catalogata drept cea mai veche cladire din Arad. Zice-se ca ar fi fost construita înca dinaintea demolarii cetatii turcesti de langa Mures. În decursul anilor a suferit mai multe modificari, ferestrele au fost înlocuite, structura acoperisului a fost întarita, dar poarta boltita a ramas la neschimbata.

Specific caselor turcesti a fost acoperisul dubios de inalt in comparatie cu restul casei. Se pare ca inca din vremuri mitice turcii se ocupau cu bisnita si aveau nevoie de spatiu de depozitare pentru blugi, parfumuri, ciorapi de dama sau adidasi. Motivele pentru care acest monument istoric a fost demolat raman ascunse in haurile birocratice ale adminstratiei locale. Momentan locul unde se afla casa turceasca este locuita clandestin de tot felul de specii vegetale interesante. Oare ce au de gând sa faca aici? Poate o shaormerie.

  1. Pavilionul de patinaj de la Padurice
Sursa: Aradul de Altadata

Sursa: Aradul de Altadata

În vremurile sumbre de dinaintea erei Patinoarului,  aradenii practicau patinajul în tot felul de locuri neconventionale. Strazile, nefiind asfaltate, erau pline de baltoace si la primul inghet pruncii deveneau sportivi de performanta. Cine avea cele mai putine lovituri sau membre luxate devenea campion. Lacul de la Padurice, la fel, era un loc bun de patinaj, cu conditia sa te tina si gheata. Fiind intr-o zon? mlastinoasa si plina de balarii de la marginea orasului (de atunci), majoritatea care veneau aici erau salahori. Prin secolul XIX, cand capitalismul era in floare (si evreii faceau bani din orice, reinvestind in cladirile cu care si azi ne mandrim), un intelept al acelor vremuri a grait asa: „Daca tot avem lacul asta, hai sa facem si o casuta pe margine. Aducem câteva patine second hand din Austria, le dam pe bani la fraierii care n-au cu ce si intr-un sezon ne-am scos parleala!”. „Dar domnule investitor”, spuse un chibit,  „oamenii nu stiu sa patineze, doar se se dea pe gheata. Vor fi sceptici si le va fi frica sa incerce…”. „Nu-i bai”, replica investitorul, „dupa doi deti de tuica sa vezi cum le dispare frica!”. Astfel, pe langa serviciul de inchiriat patine, in cladire s-a deschis si un bar de zi, unde muncitorul cinstit sa-si bea stampla de tarie si apoi sa se apuce de sporturi extreme de iarna. Vara s-au extins si au inchiriat barcute pentru plimbari romantice. Birtul insa a dainuit în fiecare sezon, ca si indragostitii au nevoie de tupeu sa-si cheme gagica la o plimbare romantica, iar gagicile sa urce in barca impreuna cu un ciudat care miroase a alcool. Cum toate investitiile bune dau faliment, si cladirea asta a fost rasa de pe fata pamantului. De data asta nu comunistii au fost vinovati, ci americanii. Probabil au baut cam mult Bud Light la birtutul din Padurice si au interpretat cu sens propriu expresia „Let’s trash this place”.

Autor – Marta Felfoldi

 

Marta Felfoldi

About Marta Felfoldi

Absolventă a Colegiului Național „Moise Nicoară” cel mai faimos liceu al Aradului, a fost olimpica nationala la limba si literatura romana chiar daca e de nationalitate maghiara, a absolvit doua facultati, management si romana-engleza. In prezent lucreaza in invatamant si in timpul liber scrie articole mai mult sau mai putin sarcastice sau cu mai mult sau mai putin umor despre Arad.