Despre „Ziua Turismului Arădean” – prima ediţie.

Logo-ul evenimentului lipit cu scotch. Totul se rezolvă cu un pic de scotch 🙂

În articolul anterior unde am povestit despre cum se vede turismul arădean prin ochii noștri de ghizi voluntari, spuneam că o să revenim cu un articol despre Ziua Turismului Arădeanașa cum am simțit-o noi ca participanți la târg, dar și ca parte a peisajului turistic arădean. Așadar long story short:

În 15 iunie 2017, am primit un mail de la Consiliul Județean în care eram invitați să participăm la prima ediție a „Zilei Turismului Arădean”, care urma să se desfășoare pe 8 iulie 2017. Inițial locația a fost Parcul Pădurice, dar mai apoi s-a schimbat, mutându-se pe Ștrandul Neptun. Am stat puțin pe gânduri dacă să participăm sau nu, dacă avem suficient timp să ne pregătim sau nu (pe lângă Arad Free Tours, cu toții avem și job-uri), dacă ne va ajuta cu ceva sau nu… iar după o scurtă dezbatere majoritatea a decis să spunem „da”. Democrația încă funcționează în cazul nostru.

Zis și făcut. În perioada premergătoare evenimentului, am participat la două ședințe, organizate tot de Consiliul Județean. Am aflat că ni se va pune la dispoziție un cort (până la urmă au fost două) pe care să îl amenajăm, o masă și câteva scaune. De asemenea, am cunoscut și o parte din cei care au fost invitați să participe: ghizi de turism, muzeografi, reprezentanți ai localităților de interes turistic sau diverse firme arădene. Din păcate, având în vedere ora la care s-au organizat aceste ședințe, nu toți invitații la târg au putut să fie prezenți. Și nouă ne-a fost destul de greu să găsim persoane disponibile, fiindcă așa cum spuneam, pe lângă voluntariat toți avem și locuri de muncă, iar în general dimineața și în prima parte a zilei suntem acolo.

Am trecut însă peste toate micile piedici, printre care cea mai mare a fost lipsa de timp liber și ne-am bucurat că ni s-au alăturat și trei liceeni foarte entuziasmați de activitățile noastre, care au acceptat să vină cu noi la stand.  Ne-am făcut un mic plan și un buget pentru care am făcut o chetă în rândurile membrilor asociației. Cu materialele publicitare ne-a ajutat Promun, cu hărțile pentru copii FinProm, iar Hanul de la Răscruce cu delicioasele bruschette cu care am îmbiat vizitatorii. După ce toate au fost puse la punct, a venit în final ziua zilelor: dimineața de 8 iulie!

Ne-am adunat la cort(uri), care nu a mai fost unde stabilisem inițial cu organizatorii, și am început să-l amenajăm așa cum planificasem și să privim în jur să vedem cine ce mai face. Am avut bucuria să descoperim activități frumoase care se întâmplă în județul și orașul nostru, ca de exemplu plimbările pe Mureș cu caiacul, organizate de cei de la Parcul Natural Lunca Mureșului. Cu produse tradiționale gustoase ne-au îmbiat cei de la Pecica, Dorobanți sau Petriș. „Drumul Vinului” a fost și el promovat prin degustările oferite de cramele din Miniș, pe lângă oferta turistică a Ghioroc-ului, ce includea plimbarea cu Săgeata Verde și plaja lacului Ghioroc. Cei mici s-au bucurat de atelierele de creație ale Complexului Muzeal Arad, de plimbările cu ATV-ul și au putut să încerce diverse produse destinate alpiniștilor la Pro Mountain

„De ce merge tramvaiul pe apă?” Aceasta este întrebarea!

Per ansamblu, evenimentului i-au lipsit multe, printre care poate lucrul cel mai important și anume conceptul. A fost neclar cui ne-am adresat și ce ne-am dorit să transmitem despre municipiu și județ. După mintea noastră, ziua turismului ar trebui să se adreseze înainte de orice, turiștilor, însă nu a fost picior de turist fiindcă promovarea a fost făcută pentru localnici (în limba română). De altfel și puținii localnici care au ajuns la târg au nimerit acolo în drumul lor spre ștrand, nu au venit special pentru eveniment. Nu știm de ce (putem doar presupune), dar niciun hotel nu a fost prezent pentru a-și promova oferta. Iar încheierea evenimentului cu pool party a fost „cireașa de pe tort” și ne este tuturor neclar ce anume s-a sărbătorit acolo și mai ales de ce. Sigur, a fost doar prima ediție și mereu e loc de mai bine. Sperăm, însă, ca la a doua ediție abordarea să fie una mai profesionistă, cu un concept bine definit și mai ales cu un scop. Sperăm să nu mai vedem afișe ca cel cu tramvaiul care „mergea” pe apă. Avem însă un an în față să înțelegem cine suntem ca oraș și județ și „ce vrem de la viață”! 🙂

Vă arătăm câteva poze și ne propunem să revenim cu alte articole prin care să promovăm proiectele și produsele faine pe care le-am descoperit la acest eveniment.  Dorim să-i felicitam pe această cale pe oamenii faini din spatele lor, care se dedică aceleiași cauze ca noi: să evidențieze potențialul turistic al orașului și județului Arad.

Cele două corturi Arad Free Tours la prima ediție a „Zilei Turismului Arădean”.

Colegele noastre bucuroase că au terminat de aranjat și decorat corturile Arad Free Tours.

Copiii colorează harta orașului.

Colega noastră Marta Felföldi, acordă un interviu postului TV Arad, despre participarea Asociației la acest eveniment, dar și despre alte proiecte prin care promovăm turismul arădean.

O domnișoară voluntară lucrează la amenajarea standului nostru.

Și copiii au ceva de zis când vine vorba de turism…

Vladimir, Endre, Mario și Marta, stau la umbră în așteptarea vizitatorlilor și mulțumesc Hanului de la Răscruce pentru delicioasele bruschette de care v-am mai povestit.

Bonus: Prietenii de la Parcul Natural Lunca Mureșului ne-au oferit o plimbare cu barca pe Mureș și tare fain a fost. Vă recomandam să-i contactați cu încredere pentru mai multe informații legate de diverse drumeții, tabere sau excursii cu canoe. Merită!

Cristina Bordoiu

About Cristina Bordoiu

Absolventă a Colegiului Național „Moise Nicoară” a fost olimpică națională la istorie, dar a ales să urmeze facultatea de arhitectură de interior din cadrul Universității „Ion Mincu” din București. După absolvire a revenit pe meleagurile natale într-o vacanță, dar vacanța s-a prelungit, au trecut 8 ani și acum nu mai vrea să plece. Revenirea a adus cu ea redescoperirea orașului natal, dar de data asta cu ochii și gândirea analitică a unui arhitect și dorința de a face o schimbare în bine. În prezent lucrează ca designer de interior și îi place să creadă că transformă locuințele oamenilor în „oaze de bucurie”. Își dorește mult ca și orașul natal să devină o astfel de oază, așa că sprijină cu tot ceea ce știe orice inițiativă care i se pare utilă și, în același timp, analizează și critică formele fără fond, fiindcă printre lucrurile care o enervează teribil se numără ignorarea priorităților și pierderea de vreme.

Lasă un răspuns