Clădiri cu povești, sau de ce este impresionat turistul când vine la Arad

Una din plăcerile mele „secrete” este prezentarea orașului meu natal. Am avut destul de multe ocazii să ghidez turiștii prin această mică Vienă de pe Mureș, iar reacțiile oamenilor sunt diferite. În principiu, nu mă aștept ca turiștii să rămână cu gura căscată, știind că alte orașe din România sunt mult mai mediatizate și impresionante. Oricum, am avut fel și fel de reacții (toate pozitive). Povestea orașului de pe Mureș este complexă și te prinde într-un fel sau altul, oricine ai fi. Am ales 3 clădiri din Arad care aduc cele mai multe wow-uri din partea privitorilor. Niciuna nu este simbol al orașului ce ar apărea pe cărțile poștale.

Casa cu lacăt
Foto: Francisc Kovacs

Casa cu Lacăt  – treci de Piața Avram Iancu și o iei înspre Timișoara pe Str. Tribunul Dobra. Vis a vis de Sinagoga Neologă, care e destul de ascunsă, vei vedea o clădire mare, galbenă cu două etaje, una tipică arhitecturii secolului al XIX-lea. Nu e greu de ratat, parcă plânge de nevoia restaurării. Această casă a văzut multe de când a construit-o Iosif Winkler, un comerciant vienez, în 1815. Casa a devenit centrul breslelor arădene, iar toate calfele care treceau prin Arad, își lăsau amprenta în această casă. Cum? Ei bine, asemenea altor orașe din fostul Imperiu Habsburgic (Viena, Budapesta, Bratislava, Timișoara, etc) și Aradul a avut un butuc al calfelor. Colțul clădirii are o nișă goală la momentul de față, dar acolo se găsea un butuc în care calfele călătoare băteau câte un cui cu simbolul atelierului din care proveneau. Acest butuc era protejat de un lacăt mare, de unde se trage și numele casei.

Legenda spune că Winkler a decis sa ofere casa oricui este în stare să deschidă lacătul. Ar fi fost o afirmație îndrăzneață dacă lacătul ar fi avut și un mecanism de deschidere… dar e încă acolo, închis.

Tot această clădire a fost martora luptelor sângeroase din 1848-49. Gărzile locale s-au luptat cu armata austriacă chiar pe strada aceea unde s-a vărsat mult sânge. După înfrângerea arădenilor, austriecii au folosit Casa cu Lacăt drept sediu al poliției secrete, iar în subsol au întemnițat revoluționarii pașoptiști.

O altă legendă spune că din subsolul casei ar porni un tunel care duce pe sub Mureș până în Cetatea Aradului. Acest lucru nu a fost confirmat niciodată, dar dacă stau să mă gândesc, nu a fost nici negat.

Palatul Földes
Foto: Google Maps

Palatul farmaciei Földes – are „efect wow” instant de obicei. Arădenii trec pe lângă ea fără să observe detaliile clădirii, cu atât mai puțin interiorul farmaciei de pe colț. Földes Kelemen a fost un farmacist arădean cu un spirit de marketing deosebit de dezvoltat pentru acea perioadă. Nu știu cum a făcut asta fără Facebook și Amazon, dar a scos pe piață o gamă de cosmetice pentru întinerire care a ajuns celebră atât în Europa, cât și în America. Produsele și sloganul cu care le vindea l-au îmbogățit, iar celebrul farmacist și-a demolat vechea locuință de pe strada Eminescu, colț cu Ștefan Cicio Pop.

Sursa: blogradean.ro

Banii i-au permis să angajeze unul din cei mai faimoși arhitecți ai vremii, arădeanul de etnie sârbă Milan Tabakovič (Biserica Romano-Catolică, Palatul

Milan Tabaković
Sursa: graditeljins.wp.com

Neuman, etc). În scurt timp arădenii au putut admira palatul Földes, care adăpostea atât domiciliul farmacistului, cât și laboratorul și farmacia acestuia. Palatul secessionist are un exterior dominat de decorațiuni simbolice farmaceutice alături de medalioanele cu patronii medicinei şi farmaciei: Hipocrate, Higiena şi Aesculap.

Mai mult decât atât, vă invit să pășiți în interiorul farmaciei actuale, care și-a păstrat mobilierul original. Farmacistului i-a plăcut atât de mult munca depusă de arhitect, încât i-a încredințat și designul mobilierului farmaciei, dar și al decorațiunilor sticlăriei și recipientelor.

Palatul Szántay – Că tot am menționat de arhitectul Milan Tabakovič, concurența lui numărul unu era Szántay Lajos, tot un arhitect arădean căruia îi putem mulțumi pentru Gara Arad, Palatul Cultural, Biserica Luterană și multe altele.

Lajos Szántay
Sursa: Wikipedia

Palatul Szántay
Foto: Google Maps

Szántay și-a ridicat propriul palat impresionant în 1905. Clădirea cu două etaje are un turn pe colț de stradă (Episcopiei cu Horia), specific secessionului arădean, unde camerele au fereastră cu vedere pe două străzi, iar turnul susține un glob pământesc.

După ce a ridicat Aradul (și nu numai) la un nivel european datorită muncii lui, anii de după cel de al II-lea război mondial i-au transformat gloria în uitare. A fost și el afectat ca mulți alți intelectuali de dominația sovietică, iar în cațiva ani a ajuns să trăiască în sărăcie și mizerie. Szántay Lajos a fost găsit fără suflare în mansarda palatului său în 1961, înghețat de frig, iar în șemineu s-au găsit resturi arse ale planurilor sale, pe care le-a folosit într-o ultimă încercare de a se încălzi.

Palatul Szántay (interior, detaliu).
Sursa: e-architecture.ro

Palatul Szántay (Exterior, detaliu)
Sursa: e-architecture.ro

Cred cu tărie că dacă ne înțelegem trecutul, vom învăța ceva pentru viitorul nostru. De aceea aș dori să le mulțumesc colegilor de la Arad Free Tours pentru timpul dedicat și munca depusă în folosul orașului, dar și celorlalți colegi ghizi care au ajuns prin Arad și transmit o bucățică din spiritul local, vizitatorilor orașului.

Cu drag pentru Arad și arădeni,

Roberta Rosa – Ghid Național de Turism

Roberta Rosa

About Roberta Rosa

Absolventă a Liceului Pedagogic „Dimitrie Țichindeal” din Arad, a ales să urmeze Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. După cei 4 ani de studii, a decis să își urmeze un vechi vis și s-a specializat ca ghid de turism, tot în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. Și-a redescoperit pasiunea pentru cultură, istorie și călătorii, iar în scurt timp a început să profeseze atât pe excursii externe, cât și pe interne. În prezent locuiește la Cluj-Napoca unde lucrează ca și ghid național de turism. Promovează prin munca ei viața multiculturală din Transilvania și Banat, iar una din dorințele ei este ca și Aradul, orașul ei natal, să se afirme ca un centru cultural turistic atractiv în Europa.

Lasă un răspuns