Arad: misterul vechii cetati (ep. 1). Cetate inainte de toate

Cea mai veche zona a orasului nostru este cartierul numit in mod oficial Dragasani si in mod neoficial „linia lui 2”. Batranii, nostalgicii si umilul vostru narator ii spune „Ratzfertai”, cuvant provenit din limba maghiara si adaptat la dulcele grai romanesc dupa atatea sute de ani de convietuire pasnica. Coborand in jos ca Luceafarul bland pe axa timpului, pentru a studia etimologia acestui cuvant care ne zgarie la urechi cu prea multe consoane, descoperim ca „rac fertaly” se traduce prin „cartier sarbesc”. Astazi, pe aceste meleaguri pitoresti, nu mai intalnesti picior de sarb. Cel mult, daca te tin picioarele, poti sa joci sarba pe ritm de manele (acesta fiind stilul muzical preferat de majoritatea locuitorilor cartierului cu pricina).

1. Actuala Cetate a Aradului 2. Locul vechii Cetati Sursa: Google Maps

1. Actuala Cetate a Aradului
2. Locul vechii Cetati
Sursa: Google Maps

Acum, fireste, cititorii se vor intreba:

– Ce legatura are Dragasani cu cetatea Aradului?

– De ce sarbii figureaza in acest cartier doar cu numele?

– Ce fel de manele se asculta aici, de chef sau de jale?

In cele ce urmeaza, vom incerca sa elucidam, in masura posibilitatilor, toate aceste mari mistere existentiale. In episodul acesta incercam sa raspundem la prima intrebare: Ce legatura are Dragasani cu cetatea Aradului?

Cetate inainte de toate!

Vechea cetate a Aradului intr-o harta din 1753 Sursa: www.cetati.medievistica.ro

Vechea cetate a Aradului intr-o harta din 1753
Sursa: www.cetati.medievistica.ro

Cand spunem „cetate”, deja cititorul isi imagineaza o fortareata pe varful unui deal, cu 3 randuri de pereti fortificati, santuri, turnuri, etaje, biserica in mijloc, bastioane, gemulete pentru tunuri, pod mobil si niste dusmani care incearca sa o distruga cu catapulta. Ne pare rau sa va dezamagim, dar vechea cetate a Aradului nu a semanat deloc cu ceea ce ati vazut prin filmele cu cavaleri si domnite. A fost o constructie simpla, din grinzi, „vaiuga” si pamant batatorit.

Exista o serie de polemici pe Facebook si in viata reala despre locul exact unde aceasta cetate a fost amplasata. Din hartile care exista in arhiva digitala se poate deduce ca s-a intins in zona TEBA – Piata Romana, in interiorul buclei pe care o face Muresul ca sa separe Ratzfertaiul de Aradul Nou (adica sarbii de nemti si Banatul de Crisana). De aceea, in epoca medievala, cartierul despre care discutam a purtat porecla de „Sarkad”, mai pe romaneste: La Colt. Baietii rai din Cetate care au fost pusi sa stea La Colt si-au primit din plin pedeapsa: in 1616 Bethlen Gabor a fost nevoit sa cedeze terenul turcilor.

O alta polemica a aparut in privinta existentei a doua cetati in aceeasi zona: una turceasca si una transilvaneana (ca sa nu suparam pe nimeni si sa zicem doar maghiara, germana, romana, sarba, evreiasca etc). Acest lucru este foarte greu de dovedit, pentru ca fiind construita din materiale subrede, nu a rezistat atacurilor, incendierilor sau inundatiilor la care vechea cetate a fost supusa. Parafrazandu-l pe Preda, timpul nu a avut rabdare cu ea. Daca studiem de cate ori a fost cucerita de turci, recucerita de ardeleni, cucerita de turci s.a.m.d. putem sa ne imaginam ca dupa fiecare cucerire ea a fost distrusa si reconstruita dupa bunul plac al proprietarului. Practic, la fiecare cucerire, cetatea renastea din propria ei cenusa, deci devenea o noua cladire desi ea era veche. Si sa mai zica cineva ca nu crede in reincarnare…

Zona TEBA si blocurile de pe Calea Romanilor astazi Sursa: Facebook- Ovidiu Pirv

Zona TEBA si blocurile de pe Calea Romanilor astazi
Sursa: Facebook – Ovidiu Pirv

Revenind la materialele de constructii, ecologistii de azi ar face un scandal – monstru daca ar afla cati copaci au trebuit sa moara pentru a ridica cetatea. Ca sa va faceti o idee, luati tramvaiul 18 pe linia lui 2 si inchipuiti-va ca in loc de blocuri, de la Boul Rosu pana la Pomenirea, era plin de padure. Desi omul se trage din maimuta, nu poate trai in pom, deci a luat frumos toporul, si-a facut scanduri si a deschis santierul. Asa se explica „exilarea” padurii in Ceala. Pentru a mentine ditamai cetatea, era nevoie de foarte mult lemn. Abia dupa cateva sute de ani, dupa ce rezervele s-au terminat si nu au mai avut ce arbori „sa toaleteze”, s-au gandit sa intareasca peretii cu altceva. Piatra trebuia adusa de departe si era foarte greu sa faci rost de ea in lipsa macaralelor si camioanelor. Era, deci, un material pretios. Exista si dovezi cum ca, dupa demolarea vechii cetati (anii 1850-60), piatra a fost dusa in Parneava pentru a construi case particulare. Concluzia: si pe vremea aia, cei sus – pusi in administratia locala deturnau fonduri si materiale de constructii in interese proprii.

In 1763, Doamna de Fier a Imperiului Austro-Ungar, Maria Tereza, a hotarat construirea unei noi cetati pe malul celalalt al Muresului. Astfel a inceput declinul cetatii medievale. Ultimele cladiri au fost aruncate in aer in 1848, pentru ca Revolutie. Apoi au luat nastere tot felul de teorii ale conspiratiei, cum ca de la cetatea veche ar exista un tunel care trece pe sub Mures si duce la cealalta cetate. Adevarul e ca, in timpul ultimelor conflicte armate cu turcii, toate tunelurile au fost astupate, iar tehnologia de pe vremea aia nu a fost asa avansata incat sa faca acest lucru posibil. Nici in 2016  nu suntem in stare sa construim o amarata de parcare subterana, ce sa mai vorbim de un tunel de cativa kilometri care traverseaza orasul si trece pe sub albia raului!

Autor – Marta Felfoldi

Mai multe informatii despre subiect, pentru amatorii stilului formal si stiintific:

  • cetati.medievistica.ro
  • wikipedia.org
  • Ficzai, Denes, Aradi setak,  Aradi Kolcsei Egyesulet, Arad, 2001, p. 36-37
  • Rusu, Adrian Andrei, Hurezan, George Pascu, Cetati medievale din judetul Arad, Arad, 1999, p. 31-37
  • Ujj, Janos, Arad- tortenelmi varoskalauz, Alma Mater Alapitvany, Arad, 2001, p. 8-9

Cateva poze cu planul vechii cetati, de pe site-ul www.cetati.medievistica.ro :

Cetate Veche Arad 1

Cetate Veche Arad 2

Cetate Veche Arad 3

 

Marta Felfoldi

About Marta Felfoldi

Absolventă a Colegiului Național „Moise Nicoară” cel mai faimos liceu al Aradului, a fost olimpica nationala la limba si literatura romana chiar daca e de nationalitate maghiara, a absolvit doua facultati, management si romana-engleza. In prezent lucreaza in invatamant si in timpul liber scrie articole mai mult sau mai putin sarcastice sau cu mai mult sau mai putin umor despre Arad.